Demografie

De-a lungul timpului, o dată cu dezvoltarea economică a oraşului şi extinderea acestuia, a crescut şi populaţia sa. Acestea sunt datele pentru ultimii 150 de ani:
1850: || 12.765 locuitori
1900: |||| 21.465 locuitori
1930: |||||||||| 49.345 locuitori
1941: |||||||||||||| 63.765 locuitori
1948: |||||||||||||| 60.602 locuitori
1966: |||||||||||||||||||||| 109.515 locuitori
1977: |||||||||||||||||||||||||||||| 151.005 locuitori
1992: |||||||||||||||||||||||||||||||||| 169.610 locuitori
2002: ||||||||||||||||||||||||||||||| 155.045 locuitori
2009: ||||||||||||||||||||||||||||||| 154.548 locuitori (estimativ)

Ca limbă maternă, în Sibiu domina limba germană, declarată drept limbă maternă de 16.832 de persoane în 1910, reprezentând aproximativ 50% din locuitori. Era urmată de limbile română (8824) şi maghiară (7252) vorbite de aproximativ 30%, respectiv 20% din locuitori. Restul limbilor erau vorbite fiecare de mai puţin de 1% din populaţia urbană. Limba idiş era vorbită de minoritatea evreiască prezentă în Sibiu la acea dată.Proporţia relativ mare a maghiarilor din Sibiu este rezultatul maghiarizării de după Ausgleich-ul din 1867. La recensământul austriac din 1850, maghiarii constituiau doar 8% din populaţie. În anul 2002, Sibiul avea o populaţie de cca. 155.000 locuitori.[necesită citare] Dintre aceştia 25% aveau peste 50 de ani, iar 18% absolviseră o instituţie de învăţământ superior.Din punct de vedere etnic, structura populaţiei este după cum urmează:

95,7%: Români
2,02%: Maghiari
1,61%: Germani (Saşi)
0,65%: alţii

Structura confesională

Sub aspect confesional populaţia Sibiului este alcătuită din:

ortodocşi (91,0%)

romano-catolici (2%)

luterani (1%)

reformaţi (1%)

mozaici (0,1%)

greco-catolici (1,5%)

unitarieni (0,5%) ş.a. 

Restul confesiunilor reprezintă fiecare sub 1% din populaţia oraşului.

Cartiere

Cartierele oraşului

În Sibiu există următoarele cartiere:

Centru

Lupeni

Trei Stejari

Sub Arini

Vasile Aaron

Hipodrom I, II, III, IV

Valea Aurie

Tilişca

Ştrand I, II

Turnişor

Piaţa Cluj

Ţiglari

Terezian

Reşiţa

Lazaret

Guşteriţa

Broscărie (Blocuri Independenţa)

Tineretului

Cireşica

De asemenea, există două zone industriale:

Zona Industrială Est, de-a lungul căii ferate dinspre Braşov şi Râmnicu Vâlcea, la ieşirea spre Agnita

Zona Industrială Vest, la ieşirea spre Sebeş, în apropierea Aeroportului

Partea din Pădurea Dumbrava ocupată de Muzeul Tehnicii Populare, situată în sudul oraşului, la ieşirea spre Răşinari aparţine tot de Municipiul Sibiu.